„Daca ai o bazooka in buzunar si lumea stie ca o ai este probabil ca nu vei fi nevoit sa o folosesti” – Hank Paulson, Secretarul Trezoreriei SUA.
Luni, moneda nationala a Romaniei a inregistrat deprecieri notabile dupa o perioada mai indelungata in care a cunoscut aprecieri importante. Cred ca toata lumea a fost conectata la evolutia cursului leului in august, cand, pe fondul suspendarii presedintelui Basescu, acesta a inceput o evolutie puternic descendenta, depasind 4,5 si mai apoi 4,6. Exista o perioada in care multe publicatii spuneau ca 5 lei pentru un Euro este o certitudine.
Realitatea este insa ca un curs valutar este imaginea unui echilibru intre cerere si oferta. In 6 august, guvernatorul BNR a afirmat ca politicienii vor afla cat de curand ca pe pietele financiare “gura bate fundul” si asa a si fost. In fiecare luni, bancile comerciale din Romania pot imprumuta cu scadenta de o saptamana de la BNR cantitati nelimitate de lei, depunand la schimb obligatiuni ale statului roman. Pe 10 august, suma „nelimitata” a devenit limitata la doar 6 mld lei. Peste o saptamana aceasta a devenit 5 mld iar peste inca o saptamana era doar 4 mld. Dintr-o data leii au devenit o marfa rara si scumpa, iar cursul Eur-Ron a inceput un trend descendent. Cerere mare, oferta mica.
In aceasta perioada salariile si pensiile au mers in continuare si, dupa cum stim, Romania are deficit, asa ca Ministerul de Finante trebuie sa se imprumute pentru a asigura statului banii necesari functionarii lui. Surpriza insa: statul roman nu a reusit sa atraga niciun leu la trei licitatii consecutive in partea a doua a lunii august dobanda fiind foarte mare. Aparent, cearta politica si destabilizarea cursului au un pret si e destul de piperat.
Ministerul Finantelor a anuntat ca in luna septembrie vrea sa imprumute 3,3 miliarde lei de pe piata interna, incepand de luni cu 700 milioane lei. De data asta, BNR nu a mai limitat cantitatea de lei din licitatiile de luni si „surpriza”, statul roman a reusit sa se imprumute 931,1 milioane lei de la banci, cu o dobanda de 6,11%. Foamea a fost destul de mare, pentru ca suma atrasa a fost mai mare decat cea anuntata initial chiar daca dobanzile au fost usor in crestere de la 5,91% la ultima licitatie reusita din august.
Daca ar fi mentinut lipsa de lei din piata, leul ar fi continuat, foarte probabil, sa se aprecieze usor, dobanzile ar fi crescut si ar fi afectat economia reala si bugetul Romaniei. Daca BNR nu ar fi intervenit deloc, posibil ca astazi am fi avut un curs in zona 5 lei pentru un Euro, generand inflatie ridicata si dureri de cap bancilor si celor cu credite in Euro. Din pacate, BNR trebuie sa faca echilibristica mergand pe sarma si avand in dreapta o groapa cu lei, iar in stanga un lac cu crocodili.
Banca Nationala a Romaniei a aratat politicului ca are o „Bazooka in buzunar” si a tras deocamdata doar un foc de avertisment in aer, sperand ca politicul a inteles fragilitatea situatiei prezente.
Din pacate, leul s-a depreciat luni, aratand ca efectele instabilitatii politice din august nu au disparut de tot si aratand ca vom ramane cu un Euro putin mai scump si o inflatie un pic mai mare decat estimarile de la inceputul anului.
Cele mai probabile implicatii ale episodului „referendumul” vor fi mentinerea cursului Euro-leu la un nivel foarte aproape de 4,5 Ron, cel putin pana la sfarsitul anului. Probabilitatea este foarte mare ca BNR sa nu mai intervina, decat in situatii exceptionale, asa ca riscul mai mare ramane acela al unei deprecieri.
Dobanda din piata interbancara a crescut in august cam cu 1% (de la 4,7%-4,9% la 5,7%-5,9%) si s-a mentinut la aceste nivele ridicate chiar si dupa ce BNR a dat din nou lichiditate pietei. De obicei, ecartul dintre piata interbancara si ghiseul bancii este de 2-4 luni, asa ca, in partea a doua a anului, vom vedea si dobanzile pentru creditele in lei destinate populatiei crescand cu aproximativ 1%. Evolutia va fi in principal negativa pentru companii, care vor avea costuri de finantare mai mari, insa usor pozitiva pentru o parte a populatiei, care in ultimii ani se imprumuta din ce in ce mai putin in lei si prefera sa plaseze banii in depozite.
Inflatia va fi si ea mai mare, aici fiind cumulate doua cauze: anul agricol foarte prost (seceta) si deprecierea leului, care, chiar daca nu a fost de lunga durata, va avea efecte cu bataie mai lunga. Stim cu totii ca preturile cresc imediat si scad incet sau deloc. Esimarile oficiale pentru inflatia de la sfarsitul anului sunt de 3,5% , insa bancile din Romania au previziuni usor mai pesimiste, in jur de 4%.
In esenta, as spune ca am scapat ieftin: putina inflatie, dobanzi un pic mai mari, incredere in politicieni zdruncinata inca o data (mai tine cineva o evidenta?). Si pentru a incheia intr-o nota pozitiva, marti, Institutul National de Statistica a anuntat ca in partea I-a a 2012, investitiile au fost cu 20% mai mari decat in prima parte a anului 2011, iar salariul mediu net a inregistrat cresteri reale (ajustate la inflatie) cu 2,7% mai mari decat in perioada similara a anului precedent. In opinia personala, partea a 2-a a anului va reduce aceste cifre, insa, daca vom trage o linie, 2012 va da cu plus, chiar daca foarte mic. Totusi, nu e chiar sfarsitul lumii, nu?
Radu Ciofu,
Analist financiar – Transilvania Capital
