Criza economica a lovit din plin in „mirajul unitatii” servit de Uniunea Europeana. La nivel politic si diplomatic, derapajele economice recente au reactivat nationalismul ca forma de manifestare a politicilor protectioniste. Totodata, convulsiile sociale au culminat cu aparitia diferitelor forme de extremism politic. Fie ca vorbim de curente neo-naziste, marxiste, nationaliste sau eurosceptice, europenii nu mai sunt aceeasi, nu mai au aceleasi idealuri si, cel mai important, nu mai au incredere in ideea de colectivitate la nivel continental. privind cu nostalgie spre fosta moneda nationala, marca. O situatie diametral opusa intalnim in Franta, unde euro inspira in continuare incredere. In mod cert, situatia este una delicata, mai ales ca Germania este „pilonul” UE si initiatoarea procesului de unificare economica a Europei. Un procent alarmant pentru liderii UE este si cel referitor la increderea in acest for transnational, 49% dintre germanii chestionati declarand faptul ca le-ar fi fost mai bine dacă UE nu ar fi existat.
Germania nu este singurul stat in care procentul euroscepticilor este in crestere. Increderea scazuta in UE si institutiile sale se reflecta si in cazul Poloniei. Recent, ministrul polonez de Finante, Jacek Rostowski, a declarat ca nu este de acord cu proiectul uniunii bancare propus de Comisia Europeana, motivul invocat fiind acela ca Polonia nu va avea drept de vot in Banca Centrala Europeana (BEC), alaturi de alte state care nu au adoptat inca moneda euro.
