Daniel Morar, interimar la conducerea Parchetului general

Potrivit MEDIAFAX, Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, l-a delegat pe seful Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, in functia de prim-adjunct al procurorului general, pentru o perioada de sase luni.

Kovesi si-a motivat gestul, declarand ca Daniel Morar era solutia optima pentru acest post, avand cea mai mare vechime la conducerea unei institutii de profil. in opinia Codrutei Kovesi, un alt aspect care a contat mult este si colaborarea sa cu institutiile europene, acesta avand experienta necesara pentru a da continuitate activitatii de pana in prezent, in fruntea Ministerului Public. Acesta este printre ultimele directive oficiale ale actualului procuror general al Romaniei, Kovesi ne mai avand dreptul de a conduce institutia. Dupa sase ani de mandat, maximul eligibil, aceasta face loc colegului Daniel Morar. In aceste conditii, la conducerea DNA va fi instalat unul dintre adjunctii procurorului sef Morar.

La finalul celor sase ani de mandat, Kovesi a declarat ca principalele obiective asumate la preluarea acestei functii au fost eficienta activitatii de urmarire penala, optimizarea managementului, pregatirea profesionala, cresterea gradului de incredere in institutie si in sistemul juridic, si ca in mare parte s-a achiat cu brio de responsabilitati:

„Principalele obiective asumate la preluarea mandatului de procuror general si validate de Consiliul Superior al Magistraturii cu prilejul interviului sustinut in fata Sectiei pentru procurori a acestui for au vizat: cresterea eficientei si operativitatii activitatii de urmarire penala; optimizarea managementului organizational, prin adoptarea unor masuri de reorganizare a Ministerului Public; implementarea unor modele avansate in managementul resurselor umane, bazate pe pregatirea profesionala a procurorilor in functie de noile caracteristici ale fenomenului infractional, care presupun existenta unor specializari aprofundate; sporirea gradului de incredere in Ministerul Public prin cresterea transparentei si imbunatatirea comunicarii cu publicul, societatea civila si mass-media; perfectionarea cadrului normativ cu relevanta directa pentru activitatea Ministerului Public, prin identificarea impedimentelor de natura legislativa si formularea de propuneri de soluţionare a acestora; dezvoltarea instrumentelor tehnice de suport, prin informatizarea activităţii şi îmbunătăţirea infrastructurii specializate”.

(Sursa: MEDIAFAX)

Uncategorized