
Marti, 4 februarie 2014, este programata sedinta de politica monetara a BNR. Decizia este din nou una dificila pentru ca evenimentele externe risca sa strice echilibrul fragil al cursului Euro Leu si al dobanzilor din Romania.
Care este contextul ?
Incepand de anul trecut, Banca Nationala a Romaniei a dat semnalul relaxarii politicii monetare – adica a scazut constant incet-incet dobanda de referinta. Incepand din 3 mai 2013, dobanda a scazut de la 5,25% la 3,75% cat este in prezent. Scopul principal al acestei miscari este repornirea creditarii in Romania. Practic, BNR imprumuta catre bancile comerciale bani mai ieftini in speranta ca acestea vor imprumuta mai ieftin firmele din economia reala si populatia.
Problema este inca ca in general deciziile de politica monetara sunt o sabie cu doua taisuri: daca scazi dobanzile pornesti creditarea, stimulezi economia, dar (si e un mare dar…) risti sa cresti inflatia si sa depreciezi moneda.
Primul “rau” pana acum nu s-a manifestat: inflatia nu a crescut semnificativ si este in prezent 1,55% (Dec 2013/Dec 2012). Mai mult, conform predictiilor actuale ale BNR ( Proiectii-BNR ) in perioada urmatoare inflatia va ramane in continuare nesemnificativa si ar putea creste POATE prin partea a 2-a a 2014.
Ramane al 2-lea “rau” – cursul. Aici problemele sunt mai mari. Principalul risc nu are insa legatura direct cu BNR ci cu FED – Federal Reserve sau Banca Centrala a Americii. In prezent, aceasta “tipareste” electronic in fiecare luna aproximativ 65 mld. dolari pentru a stimula economia Americana. Suma a fost scazuta de la 75 mld in ianuarie, care a fost scazuta de la 85 mld in decembrie. Practic, FED intervine din ce in ce mai putin si asta incepe sa se simta. Mai putin stimul = risc mai mare = inceput de panica in pietele financiare.
Veti spune poate “ce legatura are asta cu noi: ei sunt in SUA, noi in Romania ?”. Din pacate suntem intr-o economie globala, si asta se simte. Uitati ce s-a intamplat in ultima perioada cu monezile altor economii emergente:
Comparatie intre EURO vs Leu, Rubla , Zlot Polonez si Rubla Ruseasca. Vedeti vreo similitudine? Si uitati-va in special in partea din dreapta a graficului (partea mai recenta) . Tendinta este clara: toate s-au depreciat fata de Euro.
Logica miscarii este urmatoarea: Banca Centrala a Americii reduce stimularea -> dobanzile in SUA vor creste iar dolarii vor fi mai scumpi si mai putini -> fondurile speculative pleaca din economiile emergente si se duc in SUA. Si uite asa , economiile emergente raman fara bani ieftini: asta inseamna economii care merg mai greu si monede care se depreciaza.
Acum, economiile emergente (sau mai bine zis bancile centrale ale economiilor emergente) nu sunt chiar neputincioase: ele pot face ceva: sa creasca dobanda. Cu cat dobanda e mai mare cu atat atractivitatea monedei e mai mare si ea se depreciaza mai putin, sau chiar se apreciaza. In ultimele saptamani mai multe banci centrale din tarile emergente au crescut dobanzile.
Coincidenta sau nu (mai curand nu…) si la noi au crescut dobanzile in piata interbancara incepand din 29 ianuarie.
Ciocanul si nicovala:
Pe termen lung politica BNR este de reducere a dobanzilor si relaxare a creditarii. Pe termen scurt, ele au crescut, pentru ca situatia externa risca sa deprecieze leul cam prea mult.
Deci… ce e de facut? Continuam politica de relaxare monetara, incercam sa relansam creditarea dar riscam sa avem un curs euro-leu prea sus prea rapid sau .. uitam de mesajul de relaxare monetara si protejam leul, crestem dobanzile astfel incat cursul sa ramana stabil.
Teoretic sunt 2 optiuni: dobanzi mici si risc de leu depreciat, dobanzi mari si leu stabil. Practic mai exista inca una: damage control: o politica monetara foarte flexibila care sa creasca/reduca lichiditatea rapid in functie de nevoia cea mai presanta: extern – panica financiara sau intern – lipsa creditarii.
Radu Ciofu,analist economic.




