In ultimele saptamani pietele financiare au fost martorele unor miscari rare si nelinistitoare: dolarul american a scazut semnificativ in timp ce randamentele obligatiunilor de stat ale SUA au crescut. Aceste evolutii par sa rupa tiparele traditionale si semnaleaza o posibila schimbare majora in modul in care investitorii globali percep economia americana.
In paralel, unele structuri institutionale conexe, in incercarea de a se adapta la noul context, au luat in considerare initierea unor procese precum dizolvare fundatie sau lichidare firme, marcand sfarsitul unor vechi paradigme economice si de finantare.
Divergenta neasteptata intre dolar si obligatiuni
In mod obisnuit, dolarul si randamentele Trezoreriei SUA evolueaza in acelasi sens: cand randamentele cresc, dolarul se intareste si invers. Aceasta relatie s-a bazat pe rolul traditional al SUA ca refugiu sigur pentru investitori. Insa, de la inceputul lunii aprilie, dolarul a pierdut peste 4% din valoare, iar randamentul obligatiunilor pe 10 ani a crescut de la 4,2% la 4,5%.
Aceasta rupta sincronizare este vazuta de analisti ca un semnal de pierdere a increderii in politica economica americana, in special in contextul tarifelor comerciale agresive impuse de administratia Trump. Comportamentul investitorilor este mai degraba specific pietelor emergente, nu unei superputeri financiare.
Tarifele lui Trump si impactul asupra pietelor
Raspunsul dur al presedintelui Trump fata de partenerii comerciali ai SUA, prin introducerea de tarife ridicate, a generat haos in lanturile de aprovizionare globale si a amplificat incertitudinea economica. Desi initial aceste masuri vizau stimularea productiei interne si reducerea deficitului comercial, efectul a fost invers: retragerea capitalului strain si cresterea costurilor de imprumut.
Pe 2 aprilie, Trump a lansat o serie de masuri protectioniste descrise drept “ziua eliberarii”. In ciuda unor exceptii temporare pentru anumite electronice, impactul general asupra increderii investitorilor a fost negativ. Multi analisti vad aceste actiuni drept inceputul unei noi ere de izolationism economic.
Erodarea privilegiului dolarului
Statutul dolarului ca moneda de rezerva globala a oferit SUA beneficii enorme: costuri scazute de imprumut si fluxuri constante de capital strain. Aceasta pozitie dominanta se bazeaza, insa, pe un fundament fragil – increderea.
Odata ce increderea incepe sa se clatine, intregul sistem poate deveni vulnerabil. Randamentele mai mari solicitate de investitorii straini indica faptul ca SUA trebuie sa plateasca mai mult pentru a atrage aceleasi fonduri. Iar acest lucru, in conditiile unei datorii publice de peste 36 de trilioane de dolari, reprezinta o povara serioasa.
Fed si limitele sale de interventie
Rezerva Federala, prin politica de relaxare cantitativa (QE), a sustinut ani la rand pietele financiare americane. Dar astazi, Fed se confrunta cu un echilibru delicat: nu poate reduce dobanzile fara a alimenta inflatia si nu poate relua QE in forta fara a risca pierderea credibilitatii.
Analistii spun ca, desi Fed poate calma temporar pietele prin injectii de lichiditate, nu poate opri exodul de capital daca increderea in deciziile politice ale administratiei americane se erodeaza.
Un moment decisiv pentru SUA?
Unii economisti compara situatia actuala cu asa-numitul “moment Liz Truss”, cand planurile economice ale fostului premier britanic au dus la o prabusire a lirei si a obligatiunilor. Holger Schmieding de la Berenberg Bank avertizeaza ca politicile lui Trump risca sa provoace o reactie similara.
Pe termen scurt, pietele vor continua sa fie volatile. Pe termen lung, insa, statutul dolarului si atractivitatea SUA ca destinatie pentru investitii ar putea fi profund afectate. Investitorii si guvernele din intreaga lume incep sa ia in calcul optiuni alternative pentru plasamentele lor.
Aceasta schimbare de perceptie, alimentata de masuri protectioniste si de o lipsa de coerenta in politicile economice, ar putea marca inceputul unei noi realitati financiare globale. Daca SUA nu reuseste sa restabileasca increderea, dolarul ar putea pierde pozitia dominanta, cu efecte greu de anticipat asupra intregii economii mondiale.
