In 2018 SUA a fost tara cu cel mai mare Produs Intern Brut, conform Fondului Monetar International. Acesta a masurat 20,4 trilioane de dolari. Pe locul 2 s-a situat China, cu un PIB de 14 trilioane de dolari. Iar intre cele doua exista un continuu razboi economic ce pare a se inteti din ce in ce mai tare.
Acest razboi nu afecteaza insa doar cele doua implicate direct, conform declaratiilor specialistilor in economie. Cifra de afaceri a companiilor de export din tari precum Japonia se plafoneaza din cauza acestui razboi. Iar Japonia se situeaza chiar sub cele doua tari, fiind a treia cea mai puternica economie globala, cu 5,1 trilioane de dolari.
Diferenta este clara, asa incat Japonia nu avea pretentia de a avansa in top sau de a se lua la intrecere cu tarile de deasupra ei. Totusi, ei se asteptau la o crestere uriasa a economiei in ultima perioada, iar in primul trimestru al anului 2019 nu au inregistrat decat o crestere de 2,2%. Mai mult decat atat, analistii considera ca aceasta crestere ar urma sa stagneze sau chiar sa se intoarca spre pierderi. La final de an, analistii din Tokyo prevad o crestere totala anualizata de doar 2%.
Care sunt principalele probleme?
In ultimii ani, datorita razboiului de taxe si politici economice, in toata lumea a devenit prezenta politica de protectionism. Astfel, exporturile au scazut ingrijorator, iar parteneriatele comerciale dintre tarile Orientului si cele vestice incep sa fie din ce in ce mai rigide.
De asemenea, in Japonia Cabinetul a prevazut si o inflatie in crestere, acesta urmand sa se observe mai ales in sectorul alimentar si cel al energiei. Costurile urmeaza sa creasca cu circa 0.7% pana la final de an, iar pana la finalul 2020 ajungand sa inregistreze o crestere de 0,8%.
Serviciile de export se afla la minim, inregistrand cea mai mare scadere, raportat la perioada 2012 – 2019.
O alta tara care resimte consecintele grave ale razboiului comercial dintre SUA si China este Corea de Sud. De asemenea, Vietnamul este si ea o tinta sigura. Insa acestea nu sunt singurele. Dupa decizia din 8 martie 2018 de a impozita otelul si aluminiul din import cu 25%, respectiv 10%, Trump a dezlantuit iadul chiar si in Canada, Europa si Mexic. Germania, Canada si Mexic se aflau in top 10 tari care exporta aceste materiale spre SUA.
Care este solutia si care sunt opiniile specialistilor?
O mutime de afaceri deja s-au retras sau functioneaza in baza unor parteneriate rigide intre cele doua tari implicate direct. Un foarte bun exemplu este conflictul gigantului Huawei care deja este interzis in SUA. Analistii considera ca in acest impas o multime de afaceri vor continua sa-si restranga relatiile de colaborare, iar SUA pare avantajata de aceste masuri, deoarece foarte multe companii din Orient aveau ca piata de desfacere tarile din America.
Taxele din ce in ce mai mari insa si politicile foarte agresive pe care Trump le duce in speranta de a “Face America Mare din Nou” descurajeaza din ce in ce mai mult mediul de business sa caute colaborari sau relatii comerciale cu americanii.
Ce implicatii au consumatorii din acest razboi?
Nu doar tarile implicate vor avea de pierdut din acest razboi. Si consumatorii se afla in situatii de risc. Vom ajunge sa platim preturi mult mai mari pentru produse? Ne indreptam spre o lume in care vom plati taxe vamale mai mari decat preturile produselor atunci cand vindem sau cand cumparam de peste ocean?
Toate acestea sunt intrebari care incep sa ii ingrijoreze din ce in ce mai mult pe analisti.
Pana se decid insa politicile de tranzactionare si cadrele legale ce implica aceste situatii, acestia evita sa ofere un raspuns clar. Insa unii specialisti au opinii conform carora este evidenta implicatia si asupra masei de consumatori, datorita modificarii preturilor unor produse ce depind de relatiile comerciale intre tari.
Asa cum Japonia se asteapta la cresteri in piata alimentara si a energiei, specialistii spun ca si noi ar trebui sa ne asteptam oricand la noi cresteri de preturi.