Executivul propune impartirea tarii in opt regiuni europene. Ideea nu este noua. Proiectul de lege privind regionalizarea aduce dupa sine avantaje, dar si neajunsuri. Mai ales din punct de vedere economic.
Prin noul proiect, regiunile vor avea bugete foarte mari. Vor primi atat banii corespunzatori regiunii, cat si sumele judetelor si ale administratiei locale (comune, oraşe, municipii. Adica in jur de 90% din bugetul central.
Noua regionalizare va duce si la o adevarata descentralizare si la concentrarea deciziilor si actiunilor mai mult la nivel local.
De asemenea va scadea birocratia. Adica se va reduce numarul fuctionarilor publici, mai ales cei din ministere. Din moment ce cea mai mare parte a deciziilor se ia la nivel regional, e firesc sa se renunte la o buna parte din angajatii de la centru, dar si la cei de la nivel judetean sau local.
Se estimeaza ca prin formarea noilor regiuni fondurile europene ar fi mai repede absorbite, proiectele vizand infrastructura vor fi demarate mult mai repede, iar rata somajului va scadea, adica va creste ritmul de dezvoltare.
O mare problema ridicata de impartirea Romaniei in opt regiuni europene este aceea ca la nivelul local, judetean si regional nu exista suficienti experti in fonduri europene, care sa se ocupe de proiete prin care sa atraga banii UE. Si va dura ceva timp pana cand noile regiuni vor reusi fie sa atraga spre ele specialisti buni in domeniu, fie sa ii formeze in plan local.
Mai mult, la nivel local, institutiile lasa de dorit la capitolul informatizare. Asa ca reducerea numarului functinarilor publici locali nu se va putea face prea usor, pentru ca exista riscul ca multe servicii sa devina nefunctionale din cauza lipsei de angajati, dar si a informatizarii.
O alta problema pe care o pun ridica noile regiuni este aceea a multele resurse financiare ar putea fi redirectionate preferential catre anumite elite locale, in conditiile in care la nivelul judetelor este cunoscut faptul ca exista relatii clientelare, nepotisme, cumetrii politice si baroni locali.
In viziunea reprezentantilor UE, regiunile europene au rolul de a reduce diferentele dintre zonele bogate si cele sarace dintr-o anumita tara. In acest sens, antreprenorii dintr-o animita regiune pot primi o serie de facilitati economice, precum ajutoarele de stat regionale.
Cele opt regiuni europene propuse:
Regiunea Bucureşti-Ilfov va cuprinde municipiul Bucuresti si judetul Ilfov
Regiunea Centru va cuprinde judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu
Regiunea Nord-Est va fi formata din judetele Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui
Regiunea Nord-Vest cuprinde judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramurea, Satu Mare si Salaj
Regiunea Vest va contine judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis
Regiunea Sud-Vest va fi formata din judetele Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj
Regiunea Sud va cuprinde judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman
Regiunea Sud-Est va cuprinde judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.
Sursa: incomemagazine.ro
